Noutăți
21 August 2026
COMUNICAT DE PRESĂ
Secția pentru procurori a luat cunoștință despre noi alegaţii ale unui parlamentar, incluse într-un text care conține deopotrivă calomnii și imprecații la adresa procurorilor DIICOT și a membrilor Secției pentru procurori din cadrul CSM.
Având în vedere recidiva în derapajele de limbaj, de cele mai multe ori suburban, nespecifice elitei politice din care dorește să facă parte, ale senatorului Ghinea Cristian la adresa unor procurori cu funcții de conducere, Secţia pentru procurori reafirmă următoarele:
1. Regulile democrației presupun în mod obligatoriu libertatea de exprimare, atât timp cât aceasta nu afectează dreptul la demnitate sau reputația altor persoane. Membrii CSM sunt aleși în aceste funcții de un electorat format din cvasimajoritatea procurorilor din România. De aceea, modul lipsit de orice normă de civilizaţie în care Ghinea Cristian atacă membrii Secției pentru procurori este de natură să jignească întreg corpul procurorilor din România.
2. Secția pentru procurori, conform rolului său legal, va solicita Inspecției Judiciare să verifice dacă, prin afirmațiile făcute și prin limbajul adoptat, parlamentarul Ghinea a afectat independența justiției sau principiul european asumat de autoritățile statului român “checks and balances”.
3. Funcțiile de demnitate publică presupun limitări și asumări. În consecință, la fel ca toți ceilalți cetățeni români, și parlamentarul USR va trebui să își asume răspunderea pentru toate acțiunile și afirmațiile cu potențial delictual, în conformitate cu legea.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
20 august 2026
COMUNICAT DE PRESĂ
în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru
Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru.
Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare.
Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege.
Mai mult, așa cum rezultă din Declaraţia dată publicităţii de Consiliu la data de 19 august 2026, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toţi colegii din instanţe şi parchete.
O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală.
În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate.
Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea.
Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional.
Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional.
Consiliul Superior al Magistraturii
19 august 2026
COMUNICAT DE PRESĂ
Secția pentru procurori a luat act că, în data de 20 august 2026, la Palatul Cotroceni va avea loc o consultare cu liderii politici actuali, referitoare la proiectul legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
În acest context, Secția reafirmă nevoia ca orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar.
De asemenea, Secția afirmă că o reconfigurare a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice trebuie să se realizeze cu consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate, ceea ce nu s-a întâmplat până la acest momentcu Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar.
Totodată, Secția consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților.
Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
Declarație privind independența statutară a magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.
În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.
Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.
Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.
O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.
Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.
La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.
Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.
O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.
Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.
Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.
Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.
Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.
Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile
16 august 2026
COMUNICAT DE PRESĂ
Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.
Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.
Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.
Independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare. Ea depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.
În cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.
Consiliul amintește că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.
Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional.
În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.
O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.
Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal
Comunicatul preşedinţilor de judecătorii
Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.
Preşedinţii Judecătoriilor din România
Judecătoria ADJUD - Președinte, judecător Mircea Mihăţă CUREA
Judecătoria AIUD - Președinte, judecător Daniel Gheorghe HANGA
Judecătoria ALBA IULIA - Președinte, judecător Andreea Valeria DAVID IANCU
Judecătoria ALEŞD - Președinte, judecător Ramona-Maria STAN
Judecătoria Alexandria – Președinte, judecător Mihai Gabriel DUȚĂ
Judecătoria ARAD - Președinte, judecător Bianca Cătălina PLEŞ
Judecătoria AVRIG - Președinte, judecător Mihaela-Cătălina UNTEA
Judecătoria BACĂU - Președinte, judecător Carmen-Simona PANFIL
Judecătoria BAIA DE ARAMĂ - Președinte, judecător Laurentiu-Dan HIRSOVOIU
Judecătoria BAIA MARE - Președinte, judecător Anna Maria ȘTEF
Judecătoria BĂILEŞTI - Președinte, judecător Aurelia-Dorina DURAC
Judecătoria BALŞ - Președinte, judecător Cristian IGNAT
Judecătoria BĂLCEȘTI - Președinte, judecător Delia ANDREI
Judecătoria BÂRLAD - Președinte, judecător Anca OANEA
Judecătoria BECLEAN - Președinte, judecător Lelia CUPȘA-KISELEFF
Judecătoria BLAJ - Președinte, judecător Radu CIOBANU
Judecătoria BICAZ - Președinte, judecător Ionela CHITIC
Judecătoria BISTRIŢA - Președinte, judecător Cristina Ionela BULEA
Judecătoria BOLINTIN VALE - Președinte, judecător Cristina-Mihaela DRĂGHICI-NEDELCU Judecătoria BOTOŞANI - Președinte, judecător Simona Raluca ROTARU
Judecătoria BRAD - Președinte, judecător Monica ROGOVEANU
Judecătoria BRĂILA - Președinte, judecător Florin-Cristinel JERCAN
Judecătoria BRAŞOV - Președinte, judecător Lucian-Cristian GHIDARCEA
Judecătoria BREZOI - Președinte, judecător Cristian-Vasile DASCALESCU
Judecătoria BUFTEA - Președinte, judecător Crina Miriana ANTON
Judecătoria BUHUŞI - Președinte, judecător Iulia Szabo-Bondalici
Judecătoria BUZĂU - Președinte, judecător Liliana-Alina ALEXANDRU
Judecătoria CALAFAT - Președinte, judecător Iulia COSMA
Judecătoria CARACAL - Președinte, judecător Diana - Mihaela DIMIAN
Judecătoria CĂLĂRAŞI - Președinte, judecător Mihail-Cătălin DANCIU
Judecătoria CÂMPENI - Președinte, judecător Gheorghe-Cosmin BĂIEȘ
Judecătoria CÂMPINA - Vicepreşedinte, judecător Diana NISTOR
Judecătoria CÂMPULUNG - Vicepreședinte, judecător Alina BACIU
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC - Președinte, judecător Anca-Alice POP
Judecătoria CARANSEBEŞ - Președinte, judecător Mihaela Silvia MORAR
Judecătoria CAREI - Președinte, judecător Ruxandra NEGRU
Judecătoria CHIŞINEU CRIŞ - Președinte, judecător Raul COVACIU
Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Președinte, judecător Alina Bianca POPTILE
Judecătoria CONSTANŢA - Președinte, judecător Adrian IONESCU
Judecătoria CORABIA - Președinte, judecător Cristina VELESCU-DUMITRU
Judecătoria CORNETU - Președinte, judecător Mihai MIZILEANU
Judecătoria COSTEŞTI - Președinte, judecător Mihaela Elena CUSNIRIUC
Judecătoria CRAIOVA - Președinte, judecător Victoria Mihaela BEUL
Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ - Președinte, judecător Ioana Elvira TEODORESCU
Judecătoria DARABANI - Președinte, judecător Elena-Cătălina RADUCANU
Judecătoria DEJ - Președinte, judecător Bogdan MIRON
Judecătoria DETA - Președinte, judecător Ema Gina PATRASCU
Judecătoria DEVA - Președinte, judecător Alina MURAR
Judecătoria DRĂGĂŞANI - Președinte, judecător Adriana-Elena URSACHE
Judecătoria DRAGOMIREŞTI-Președinte, judecător Cornelia Florina APĂTĂCHIOAE LEONTE
Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN - Președinte, judecător Cătălin MARINESCU
Judecătoria FĂGET - Președinte, judecător Petru IONAS
Judecătoria FĂLTICENI - Președinte, judecător Corina-Oana MELINTE
Judecătoria FĂUREI - Președinte, judecător Vlad STĂNCESCU
Judecătoria FETEŞTI - Președinte, judecător Marina-Daniela ALEXE
Judecătoria FILIAŞI - Președinte, judecător Elena Suzana MUTU
Judecătoria FOCŞANI - Președinte, judecător Mariana NECULA
Judecătoria GĂEŞTI - Președinte, judecător Gabriela-Cristina PAVEL
Judecătoria GALAŢI - Președinte, judecător Maria – Laura LĂCĂTUŞ
Judecătoria GHEORGHENI - Președinte, judecător Iuliana ŞERBU
Judecătoria GHERLA - Președinte, judecător Andreea MIHALACHE
Judecătoria GIURGIU - Președinte, judecător Raluca Elena ALEXANDRU
Judecătoria GURAHONȚ- Președinte, judecător Anca ASLAU
Judecătoria GURA HUMORULUI - Președinte, judecător Andreea Lucia VICOL
Judecătoria HAŢEG - Președinte, judecător Lavinia BORCA
Judecătoria HÂRLĂU - Președinte, judecător Daniel CHIRIAC
Judecătoria HÂRŞOVA - Președinte, judecător Alina-Isabela STĂNESCU
Judecătoria HOREZU - Președinte, judecător Vlad PARASCHIV
Judecătoria HUEDIN - Președinte, judecător Adina Roxana URSU
Judecătoria HUNEDOARA - Președinte, judecător Laurenţiu FAIFER
Judecătoria HUŞI - Președinte, judecător Gabriela BUSUIOC
Judecătoria IAŞI - Președinte, judecător Veronica-Corina VARVARA
Judecătoria INEU - Președinte, judecător Ramona Alina GEORGIU
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI - Președinte, judecător Daniel VERIVEȘ
Judecătoria JIBOU - Președinte, judecător Ioana-Georgiana PERNEȘ
Judecătoria LIEŞTI - Președinte, judecător Andreea-Livia TROANȚĂ-REBELEȘ-TURCULEANU
Judecătoria LIPOVA - Președinte, judecător Alexandra KOMUVES
Judecătoria LUDUŞ - Președinte, judecător Gabriela MOMEU
Judecătoria LUGOJ - Președinte, judecător Raul Emanuel MORARIU
Judecătoria MĂCIN - Președinte, judecător Mihai-Remus NICOARĂ
Judecătoria MANGALIA - Președinte, judecător Carmen Claudia BEREVOESCU
Judecătoria MARGHITA - Președinte, judecător Daniela GALE
Judecătoria MEDGIDIA - Președinte, judecător Alexandra Andreea DAN
Judecătoria MIERCUREA CIUC - Președinte, judecător Clara Stela MUNTEAN
Judecătoria MIZIL - Președinte, judecător Camelia-Elena BADEA
Judecătoria MOINEŞTI - Președinte, judecător Magdalena Luis ALEXANDRU
Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ - Președinte, judecător Vasile-Cristian GREGA
Judecătoria MORENI - Președinte, judecător Maria-Mirabela LAPADAT
Judecătoria MOTRU - Președinte, judecător Mariana Nela DOBREANU
Judecătoria NĂSĂUD - Președinte, judecător Mihai FILIPOAIA
Judecătoria NEGREŞTI-OAŞ - Președinte, judecător Anca Maria COSTIN
Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC - Președinte, judecător Sergiu-Marian POSTICA Judecătoria OLTENIŢA - Președinte, judecător Ionel ALEXANDRU
Judecătoria ONEŞTI - Președinte, judecător Maria-Cristina MOGHIOR
Judecătoria ORADEA - Președinte, judecător Paul-Sebastian CHICHINEJDI
Judecătoria ORĂŞTIE - Președinte, judecător Mirona-Maria VARMAGA
Judecătoria ORAVIŢA - Președinte, judecător Lucian STĂNESCU
Judecătoria ORŞOVA - Președinte, judecător Alina-Mihaela Ispas Vlădoiu
Judecătoria PANCIU – Președinte, judecător Costel TAFTĂ
Judecătoria PAŞCANI - Președinte, judecător Alexandrina-Roxana DAMASCHIN
Judecătoria PĂTÂRLAGELE - Președinte, judecător Ioana Andrada MUREA
Judecătoria PETROȘANI - Președinte, judecător Ștefan MAIOR TULIU
Judecătoria PIATRA-NEAMŢ - Președinte, judecător Alina Elena MACHIDON
Judecătoria PITEŞTI - Președinte, judecător Ana GEABELEA
Judecătoria PLOIEŞTI - Președinte, judecător Alexandru Marius BADEA
Judecătoria PODU TURCULUI - Președinte, judecător Liliana-Mirela PUŞCAŞU
Judecătoria POGOANELE - Președinte, judecător Diana Elena NEAGU
Judecătoria PUCIOASA - Președinte, judecător Mihai-Costin TOADER
Judecătoria RĂCARI - Președinte, judecător Irina BUGICĂ
Judecătoria RĂDĂUŢI - Președinte, judecător Andreea-Maria LUPĂŞTEAN-BARFĂ Judecătoria RĂDUCĂNENI - Președinte, judecător Raluca-Maria BARBU
Judecătoria RÂMNICU SĂRAT - Președinte, judecător Cristina Elena VLĂSCEANU Judecătoria RÂMNICU VÂLCEA - Președinte, judecător Alexandra BOANGHENA CONSTANTINESCU
Judecătoria REGHIN - Președinte, judecător Constantin-Bogdan PETRE
Judecătoria REŞIŢA - Președinte, judecător Constantin Horaţiu NEGULESCU
Judecătoria ROMAN - Președinte, judecător Andreea-Alexandra VIERIU
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE - Președinte, judecător Georgiana Mădălina TEACĂ
Judecătoria RUPEA - Președinte, judecător Elvira LEVINŢA
Judecătoria SALONTA - Președinte, judecător Cezar Dacian GAL
Judecătoria SÂNNICOLAU MARE - Președinte, judecător Bogdan ARDELEANU
Judecătoria SATU MARE - Președinte, judecător Dana-Eugenia POP
Judecătoria SĂVENI - Președinte, judecător Gabriela ANIŢEI
Judecătoria SEBEŞ - Președinte, judecător Bogdan-Andrei BUCUR
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Irina CARASTOIAN Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Bogdan-Cristian STĂNCIULESCU
Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Mirela MEHEDINȚEANU Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Valeria-Maria CONSTANTINESCU
Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI - Președinte, judecător George-Cristian PĂDURARU
Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Andrea ȚINEGHE Judecătoria SEGARCEA - Președinte, judecător Diana GHEORGHE
Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE - Președinte, judecător Ioan Horia JUNCU
Judecătoria SIBIU - Președinte, judecător Doriana COZAC
Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI - Președinte, judecător Timea OPRIS INDRE
Judecătoria ŞIMLEU SILVANIEI - Președinte, judecător Aurelian-Corneliu DAVID
Judecătoria SIGHIŞOARA - Președinte, judecător Vasile AENOAEI
Judecătoria SINAIA - Președinte, judecător Ana-Maria-Izabela BEZNĂ
Judecătoria SLATINA - Președinte, judecător Amanda-Loredana EBÂNCĂ-LĂJEA
Judecătoria SLOBOZIA - Președinte, judecător Elena OLTEANU
Judecătoria STREHAIA - Președinte, judecător Raluca BORDEA CERCEL
Judecătoria SUCEAVA - Președinte, judecător Alexandra Rebeca LITEANU-LIONTI
Judecătoria TÂRGOVIŞTE - Președinte, judecător Lavinia Sendia BĂRBOIU
Judecătoria TÂRGU JIU - Președinte, judecător Marian NICOLESCU
Judecătoria TÂRGU LĂPUŞ - Președinte, judecător Daniel-Mihai TULICI
Judecătoria TÂRGU MUREŞ - Președinte, judecător Cosmina CIOATĂ
Judecătoria TÂRGU SECUIESC - Președinte, judecător GHEORGHE VLASE
Judecătoria TÂRGU-CĂRBUNEŞTI - Președinte, judecător Maria Alina Caravan
Judecătoria TÂRGU-NEAMŢ - Președinte, judecător Ioana Cătălina SCRIPCĂ
Judecătoria TÂRNĂVENI - Președinte, judecător Bogdan FODOR
Judecătoria TIMIŞOARA - Președinte, judecător Manuel BĂLAN
Judecătoria TOPLIŢA - Președinte, judecător Elena FILIP
Judecătoria TOPOLOVENI - Președinte, judecător Denisa VASILE
Judecătoria TULCEA - Președinte, judecător Ștefana LUPU
Judecătoria TURDA - Președinte, judecător GEORGETA POP
Judecătoria TURNU MĂGURELE - Președinte, judecător Cristina Ilinca COJOCARU
Judecătoria URZICENI - Președinte, judecător Daniela-Nicoleta TANASE
Judecătoria VÂNJU MARE - Președinte, judecător Liliana MARIN
Judecătoria VASLUI - Președinte, judecător Alexandru-Ştefan MANEA
Judecătoria VATRA DORNEI - Președinte, judecător Amelia TĂRNICERU
Judecătoria VĂLENII DE MUNTE - Președinte, judecător Mădălina-Andreea CORÂCI
Judecătoria VIDELE - Președinte, judecător Maria MOCANU
Judecătoria VIŞEU DE SUS - Președinte, judecător Vasile-Florin FARAMA
Judecătoria ZALĂU - Președinte, judecător Darius FLORIAN
Judecătoria ZĂRNEŞTI - Președinte, judecător Iulian CREŢU
Judecătoria ZIMNICEA - Președinte, judecător Vadim CARANIC
Comunicatul președinților tribunalelor
Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.
-
Preşedinte Florin SÎRBU, Tribunalul Alba,
-
Preşedinte Virgiliu-Flavius BRADIN, Tribunalul Arad,
-
Preşedinte Elena-Cornelia OLTEANU, Tribunalul Argeş,
-
Preşedinte Silviu-Cătălin ENACHE, Tribunalul Bacău,
-
Preşedinte Teodora-Carmen BALOGH, Tribunalul Bihor,
-
Preşedinte Gabriela-Cristina FRENȚIU, Tribunalul Bistriţa Năsăud,
-
Preşedinte Lucian-Ionuț BRÂNZAC, Tribunalul Botoşani,
-
Preşedinte Geanina-Elena VOINEA, Tribunalul Brăila,
-
Preşedinte Florin POTÂRNICHIE, Tribunalul Braşov,
-
Preşedinte Cosmin STEREA-GROSSU, Tribunalul Bucureşti,
-
Preşedinte Elena Gianina VĂSII, Tribunalul Buzău,
-
Preşedinte Vica OPRIȘAN, Tribunalul Călăraşi,
-
Preşedinte Petru JUCA, Tribunalul Caraş-Severin,
-
Preşedinte Ioan GAGA, Tribunalul Cluj,
-
Preşedinte Marius-Cătălin CROITORU, Tribunalul Constanţa,
-
Preşedinte Simona KOVACS, Tribunalul Covasna,
-
Preşedinte Octavian Adrian POPESCU, Tribunalul Dâmboviţa,
-
Preşedinte Jana SCURTU, Tribunalul Dolj,
-
Preşedinte Cristina-Emanuela MĂRGĂRIT, Tribunalul Galaţi,
-
Preşedinte Mariana MÎRLOGEANU, Tribunalul Giurgiu,
-
Preşedinte Laurenţiu MILITARU, Tribunalul Gorj,
-
Preşedinte Peter FODOR, Tribunalul Harghita,
-
Preşedinte Gianina-Viorica DAVID, Tribunalul Hunedoara,
-
Preşedinte Marius Mirel COSTIN, Tribunalul Ialomiţa,
-
Preşedinte Oana-Monica DĂMIAN, Tribunalul Iaşi,
-
Preşedinte Laura-Irina BRATU, Tribunalul Ilfov,
-
Preşedinte Alexandru-Lucian VERDEŞ, Tribunalul Maramureş,
-
Preşedinte George Cristinel ZAHARIA, Tribunalul Mehedinţi,
-
Preşedinte Alexandru ALEXA, Tribunalul Mureş,
-
Preşedinte Alina Marcela CURELARU, Tribunalul Neamţ,
-
Preşedinte Marin Constantin PIŢU, Tribunalul Olt,
-
Preşedinte Anca CAZAC, Tribunalul pentru minori şi familie Braşov,
-
Preşedinte Cristian CONSTANTINESCU, Tribunalul Prahova,
-
Preşedinte Costin MOLDOVEANU, Tribunalul Sălaj,
-
Preşedinte Cardonel-Felix MUREȘAN, Tribunalul Satu Mare,
-
Preşedinte Elena DUMBRĂVEAN, Tribunalul Sibiu,
-
Preşedinte Raluca RĂDULESCU, Tribunalul specializat Argeş,
-
Preşedinte Mirela-Mihaela COTÎRLĂ, Tribunalul Specializat Cluj,
-
Preşedinte Ioan Eugen MAIER, Tribunalul specializat Mureş,
-
Preşedinte Cătălin BRÂNZĂ, Tribunalul Suceava,
-
Preşedinte Emilia-Elena ENESCU, Tribunalul Teleorman,
-
Preşedinte Ştefan-Dorin CARAVELEA, Tribunalul Timiş,
-
Preşedinte Izabela STOIAN, Tribunalul Tulcea,
-
Preşedinte Ioana Andreea COMĂNESCU, Tribunalul Vâlcea,
-
Preşedinte Iolanda Mihaela PASCARU, Tribunalul Vaslui,
-
Preşedinte Dinu JELEA, Tribunalul Vrancea,
-
Preşedinte George-Octavian NICOLAE, Tribunalul Militar Bucureşti,
-
Preşedinte Marius Liviu POP, Tribunalul Militar Cluj,
-
Preşedinte Anca Natalia COSTEA, Tribunalul Militar Iaşi,
-
Preşedinte Ovidiu-Ştefan SCĂRLĂTESCU, Tribunalul Militar Timişoara.