04 Februarie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

În continuarea comunicatului din data de 16 decembrie 2025, privind convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor referitor la necesitatea modificării legii penale şi procesual penale, precum și a legilor justiției,

Secția pentru procurori  aduce la cunoștința publicului faptul că materialul întocmit în urma sintetizării propunerilor formulate de procurori a fost transmis în cursul zilei de astăzi către Ministerul Justiției și către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României, pentru a aprecia asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în sensul celor propuse.

De asemenea materialul a fost transmis și  Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției.

Materialul poate fi accesat aici.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

04 Februarie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

privind situaţia posturilor vacante de judecător

În cursul lunii ianuarie 2026, raportat la deficitul de judecători, respectiv 751 de posturi vacante, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat public puterii executive asumarea şi adoptarea de măsuri legislative concrete, care să permită organizarea concursului de admitere în magistratură pentru persoane cu 5 ani vechime în funcţii juridice.

Până în prezent nu au fost adoptate măsuri legislative pentru organizarea concursului de admitere directă în magistratură, iar Consiliul nu a fost înştiinţat de ce o derogare în domeniul justiţiei nu este posibilă, astfel cum s-a procedat în celelalte domenii, precum cel al sănătăţii sau al educaţiei, deşi deficitul de personal este cel puţin comparabil cu cel care a permis derogări.

Numărul posturilor vacante de judecător a crescut la 759 de posturi de la 751 de posturi în luna anterioară, deficitul menţinându-se în jurul procentului de 15%, astfel încât buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate continuă să fie grav afectată, în detrimentul protejării şi garantării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Echilibrarea schemelor de personal ale instanţelor judecătoreşti este menţionată expres ca obiectiv specific în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025 - 2029, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 390/2025, ceea ce asigură caracterul continuu şi periodic al acestor evaluări, în scopul identificării soluțiilor optime.

În contextul publicării raportului de activitate, învederăm că în cursul anului 2025, Secţia pentru judecători a recurs la toate procedurile prevăzute de lege pentru numirea judecătorilor în funcţie, în vederea acoperirii deficitului de personal, astfel:

·         au fost numiţi 174 de absolvenţi ai INM - promoţia 2023 – 2025 - în funcţia de judecător stagiar, începând cu data de 01 iunie 2025, respectiv cu 02 octombrie 2025.

·         ca urmare a procedurii de numire a procurorilor în funcţia de judecător declanşate în luna mai 2025, 22 de procurori au fost numiţi în funcţia de judecător.

·         în perioada octombrie 2024 – aprilie 2025 s-a desfăşurat examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, fiind numiți în funcţie 162 de judecători.

·         în procedura de reîncadrare în funcţia de judecător pentru foştii judecători, declanșată în cursul anului 2025, Secția pentru judecători a numit în funcţie 7 judecători începând cu luna septembrie 2025.

·         a fost finalizat concursul de admitere în magistratură, declanşat în anul 2024, fiind ocupate 104 posturi de judecător la judecătorii, începând cu data de 07 mai 2025.

Secţia pentru judecători reiterează, astfel cum deja s-a învederat pentru informarea societăţii, că dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării de la o lună la alta a lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti, iar un alt mecanism pentru ocuparea pe termen scurt a posturilor vacante nu este prevăzut de lege, numărul absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii şi al judecătorilor care susţin examenul de capacitate fiind insuficient în acest sens.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

03 Februarie 2026

Informare privind continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiţie de calitate

În continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiție de calitate și eficientizarea activității instanțelor de judecată, la data de 02 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat către Ministerul Justiţiei propuneri legislative care să conducă la degrevarea instanțelor judecătorești.

Ținând seama de necesitatea eficientizării activității instanțelor de judecată, cu prioritizarea componentei calitative a actului de justiție, în urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești, precum:

1.  Excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești

• excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților.
• excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice.
• excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier.
• renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești.
• partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă.
• excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord.

2. Degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului

3. Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești

• modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
•  lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe.
• reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de  transfer.
• preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă.
• modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

4. Propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale.

5. Propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați

•            acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru).
•                 o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați.

6. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă)

7. Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033)

•             formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților.
•          reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat.

8. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice

•      modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului.
•     modificarea art. 53 alin. (1) și (1¹) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal.

9. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești

• implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului.
• dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă.
• calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii.
• implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic.
• acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții.
•  simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date.

Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive.

Toate propunerile pot fi accesate din adresa ataşată.

      În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.

 Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

15 Ianuarie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

privind poziţia Secţiei pentru judecători în raport cu legitimitatea demersului de constituire a Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției

La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

13 Ianuarie 2026

COMUNICAT DE PRESĂ

privind solicitarea publică adresată Guvernului României de a adopta măsuri pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României adoptarea de îndată a măsurilor necesare deblocării concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2026 potrivit art. XXII alin. (1) - (2) și (4) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, astfel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, realizarea actului de justiţie având o importanţă socială cel puţin egală.

În condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 15% în luna ianuarie 2026, fiind vacante 751 de posturi de judecător dintr-o schemă naţională de 5070 de posturi, buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate este grav afectată, în detrimentul cetăţenilor, iar dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti.

Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante. Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar.

Astfel, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă.

Totodată, trebuie conştientizat că potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie,  încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat. Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4 - 5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 - 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate.

Secţia pentru judecători solicită Guvernului României să îşi asume măsuri legislative concrete pentru a crea cadrul legal necesar acoperirii deficitului de judecători, întrucât pentru buna funcţionare a societăţii româneşti este esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, prin prioritizarea componentei de resurse umane, consecinţele deficitului de personal asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil fiind directe şi grave.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii