MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru    ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” - 23 august 2023

Celebrăm astăzi o zi importantă din istoria europeană și națională: Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare și Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, marcată pentru prima dată, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

La data de 23.08.1939 pe baza acordului dintre Hitler și Stalin a fost semnat Pactul Ribbentrop – Molotov, care, pentru Europa, inclusiv pentru România, a constituit un moment tragic ce a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, ale cărui implicații au fost absolut dezastruoase pentru umanitate. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est - România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, în sferele de influență ale celor două state semnatare. Al Doilea Război Mondial, a lăsat continentul divizat, atât geopolitic cât și din perspectiva memoriei europene a victimelor regimurile totalitare și autoritare.

Ziua a fost desemnată de Parlamentul European (PE) printr-o Declarație din anul 2008 ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului, pentru a fi celebrată ”cu demnitate și imparțialitate” de către organismele Uniunii Europene și este marcată în România începând cu anul 2012, urmare adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 198/07.11.2011.

În anul 2011 a fost adoptată Declarația de la Varșovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecințele devastatoare ale regimurilor totalitare asupra umanității și să susţină comemorarea crimelor comise de regimurile totalitare, în special printr-o educaţie adecvată astfel încât să fie prevenită comiterea de noi asemenea fapte.

Generațiile tinere trebuie să cunoască realitatea istorică reprezentată de crimele și abuzurile regimurilor totalitare, represiunile în masă, dezbinarea și frica, să păstreze vii aceste amintiri și să ducă mai departe responsabilitatea memoriei atrocităților comise de regimurile totalitare.

Această comemorare este o manifestare simbolică de promovare a memoriei victimelor regimurilor totalitare și autoritare, de apărare a principiilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și în egală măsură, subliniază importanța consolidării bazelor democrației și statului de drept, a păcii și stabilității pe continentul european.

Mai mult ca oricând, este nevoie de unitate, de solidaritate, de efortul comun al tuturor statelor democratice din Europa în scopul garantării libertății și demnității umane, democrației, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

                Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanți ai societății civile

Av. Ioan Sas și Fănel Mihalcea

MESAJUL membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru  ”Ziua mondială a Justiției Sociale”

 „jus est ars boni et aequi”  - "dreptul este arta binelui și a echității" Celsus

În fiecare an, la data de 20 februarie, celebrăm  ”Ziua mondială a Justiției Sociale”, inițiativă a Adunării Generale a ONU din data de 26 noiembrie 2007.

Statul Român, prin Constituția României, consacră egalitatea în drepturi pentru cetățenii săi în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări (art. 16).

Noțiunea de ”justiție socială” a fost adusă în atenție pentru prima dată în anul 1840 de către preotul italian Luigi Taparelli și semnifică evidențierea modului în care justiția este pusă în operă în cadrul societății, prin raportare la toate clasele sociale.

Scopul acestei zile este de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, șomajul și excluziunea socială. Valorile promovate în contextul acestei celebrări sunt egalitatea de șanse, solidaritatea, echitatea pentru toți membrii societății indiferent de sex, vârstă,  rasă, apartenență națională, religie, opțiune politică, cultură, apartenență sindicală sau stare a sănătății.

Pentru Națiunile Unite, progresul națiunilor  și urmărirea dreptății sociale pentru toți membrii societății se află în centrul misiunii globale de  promovare și dezvoltare a demnității  umane.  Organizația Internațională a Muncii a adoptat   la data de 10 iunie 2008  Declaraţia privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă. Declarația se concentrează pe garantarea unor rezultate echitabile pentru toți cetățenii prin ocuparea forței de muncă, promovarea  protecției sociale, dialogului social, a principiilor  fundamentale și drepturilor la locul de muncă.

O societate incluzivă este aceea în care oricărei persoane, îi este oferită oportunitatea de a participa la viața acesteia și are asigurat cadrul de a se implica în luarea deciziilor care o privesc. Justiția socială se prezintă ca un deziderat de natură etică, fiind  necesară pentru ca societatea să fie în măsură să asigure și să garanteze un echilibru între drepturile și îndatoririle membrilor săi.

Justiția socială constituie unul dintre principiile fundamentale pentru coexistența națiunilor și stabilitatea globală.

În calitate de membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, preocupați fiind de consolidarea unei societăți bazate pe o veritabilă justiție socială, ne exprimăm întreaga susținere și deschidere pentru un dialog social bazat pe principiul respectului reciproc, al bunei credințe și transparenței între toate autoritățile şi instituțiile statului, în scopul asigurării unui climat al egalității de șanse pentru toate clasele sociale.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile

Av. Ioan Sas şi Fănel Mihalcea

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Internaționale Anticorupție”

„Ziua Internațională Anticorupție” este celebrată anual la data de 9 decembrie după ce, în urmă cu 17 ani, mai precis la data de 31 octombrie 2003, din necesitatea de stopare și eradicare a corupției, un fenomen cu efecte deosebit de negative la nivel global, Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, la care inclusiv România a devenit parte semnatară în data de 9 decembrie 2003, ratificând-o ulterior prin Legea nr. 365/2004.

Principalele obiective ale Convenției vizează întărirea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, promovarea integrității și asumării în sectorul public, cooperarea internațională în lupta împotriva corupției precum și susținerea valorilor etice ale democrației și justiției, fără a se periclita principiile statului de drept din cadrul societății contemporane.

Măsurile descrise în cuprinsul Convenției se adresează atât sectorului public cât şi sectorului privat, incluzând astfel modele de politici publice preventive, cum ar fi înființarea de organisme anticorupție şi implicarea organizațiilor non-guvernamentale şi comunitare în lupta împotriva acestui fenomen care subminează democrația, produce instabilitate si afectează întreaga societate din punct de vedere economic.

Justiția reprezintă unul dintre principalii piloni de susținere în lupta împotriva corupției din cadrul unei societăți, fapt pentru care, independența acesteia trebuie garantată și respectată în totalitate, indiferent de orice voință contrară.

În acest context, suntem constant preocupați de realizarea oricărui obiectiv care să conducă la înlăturarea corupției atât în înfăptuirea actului de justiție cât şi în administrarea sistemului judiciar, astfel încât justiția să reprezinte un serviciu public aflat în slujba societății și nu a unor interese private sau de altă natură.

Societatea așteaptă ca sancționarea judiciară a corupției sau comportamentelor lipsite de integritate să fie realizată cu imparțialitate, obiectivitate, egală măsură şi să nu permită abuzuri sau mușamalizări în cauzele gestionate de autoritățile judiciare.

De asemenea, trebuie reamintit că tot corupție este orice formă de deturnare a organelor judiciare de la misiunea lor şi orice formă de exercitare a atribuțiilor şi puterii încredințate pentru interese private şi/sau de grup. Pe lângă mită, vulnerabilitățile care pot afecta sistemul de administrare a justiţiei se referă şi la conflicte de interese, incompatibilități, realizarea arbitrară a atribuțiilor privind cariera magistraților sau organizarea instituțională, opacitatea instituțională, subiectivismul decizional în considerarea persoanelor, subordonarea voinței legii față de voința proprie a celor chemați să o garanteze şi o aplice.

Integritatea în funcțiile publice înseamnă caracter individual şi exercitarea puterii sub conștiința morală a legii, onestitate şi bună credință în servirea interesului public, deschidere, dialog şi responsabilitate.

Acestea sunt jaloane pe care membrii societății civile consideră că C.S.M. şi le dorește în activitatea sa proprie, precum şi ca rigoare pentru activitatea profesională a tuturor magistraților. 

La mulți ani de „Ziua Internațională Anticorupție” tuturor celor care promovează valorile  integrității publice!

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.       

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

București, 01.12.2022

MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia  “Zilei Naționale a României”

Ziua de 1 Decembrie este prin excelență un moment de suflet pentru toți românii,o ocazie în care trebuie să reflectăm la semnificația acesteia în profunzimea ei. O sărbătoare ce marchează momentul îndeplinirii idealului național, cel al înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, atunci când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național dar și un bun prilej de a aduce un omagiu celor ce s-au jertfit pe altarul libertății și unității naționale.

Rememorăm pe această cale sacrificiile și jertfa martirilor care au făcut posibilă împlinirea unui ideal național de libertate și unitate a întregii națiuni. În decembrie 1989, românii au reînnoit cu propriul sânge, în cadrul Revoluției pentru înlăturarea regimului comunist, legământul acestora cu libertatea, justiția și dreptul la reprezentativitate la deciziile ce privesc destinul propriului stat.

Trebuie să nu pierdem din vedere că libertățiile de care beneficiem astăzi au fost plătite scump și este de datoria societății civile să le protejeze indiferent de cine sau ce le-ar putea aduce atingere. Acesta este cel mai bun mod în care fiecare dintre noi poate onora jertfa martirilor, nu numai martirilor români de la 1918 sau 1989, ci a tuturor românilor ce au luptat cu multă trudă și sacrificii pentru idealurile dreptății și libertății și unității într-o națiune bazată pe statul de drept și nu de capriciile celor aflați la guvernare.

Sentimentul de apreciere si mândrie cu privire la trecutul nostru istoric și la cei care au făcut posibilă realizarea unei democrații actuale trebuie să ne ghideze în menținerea și îmbunătățirea constantă a societății în care trăim. În acest sens, justiția joacă un rol crucial și pe cale de consecință, misiunea de a apărara independența acesteia reprezintă atât o imperativă morală sacrosanctă cât și una de natură constituțională, sarcină care potrivit Art. 133 din Legea Fundamentală, revine Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru că dreptatea și adevărul reprezintă valori supreme fără de care o societate nu poate beneficia de o democrație autentică, în calitate de membri aleși ai C.S.M., reprezentanți ai societății civile, dorim să asigurăm cetățenii că pe parcursul întregului mandat care se apropie de final, am demarat toate demersurile necesare la nivelul instituției pentru a informa constant organizațiile societății civile cu privire la lucrările Consiliului și pentru a îmbunătăți sistemul judiciar și transparența instituțională, specifică unui serviciu public aflat în slujba societății, indiferent de obstacolele întâmpinate și presiunile de orice natură la care am fost supuși. Lupta a fost de multe ori inegală, dar acest lucru doar a reușit să ne întărească determinarea de a continua și a dubla eforturile pentru a asigura faptul că România este un stat aflat sub imperativa unei justiții libere, independente și echitabile pentru toți cetățenii ei.

În acest spirit dorim să marcăm momentul de 1 Decembrie, zi ce a fost proclamată ca “Zi Națională a României” începând cu anul 1990 prin hotărârea Parlamentului României, hotărâre manifestată prin Legea nr. 10/1990. Dorim să le urăm mult succes în activitate viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și îi încurajăm ca pe perioada mandatului domniilor lor să continue lupta pentru îmbunătățirea sistemului judiciar din România.

„La mulți ani România, la mulți ani dragi români!”

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 01.12.2022

București, 25.10.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

cu ocazia „Zilei Europene a Justiției Civile”

‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ este celebrată în fiecare an, la data de 25 octombrie, în urma instituirii acesteia în anul 2003 printr-o inițiativă comună a Consiliului Europei și Uniunii Europene.

Este un moment oportun să reflectăm asupra necesității de protejare a valorilor sistemului judiciar precum garantarea independenței justiției și imparțialitatea judecătorilor, responsabilitatea magistraților  dar și să acționăm  în vederea îmbunătățirii contextului actual prin facilitarea accesului la asistență judiciară, diminuarea termenelor de judecată, reducerea sarcinilor excesive de lucru la nivelul instanțelor și parchetelor, prin promovarea și încurajarea în rândul justițiabililor la utilizarea cât mai frecventă a căilor alternative de soluționare a litigiilor precum medierea.

Totodată ‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ reprezintă un prilej de a aminti cetățenilor că întregul sistem judiciar funcționează în slujba acestora și că drepturile lor sunt garantate la nivel naţional şi European, acesta fiind un aspect extrem de important, reprezentând principalul obiectiv al tuturor instituţiilor aparținând puterii judecătorești.

Anul acesta ne găseşte într-unul dintre cele mai negre momente ale justiţiei române, dat fiind modul în care a fost grav afectat cadrul conceptual şi organizatoric de funcţionare a justiţiei prin modificările aduse legilor justiţiei. Astfel, cu titlu de exemplu, vom evidenţia câteva dintre elementele la care facem referire:

• Afectarea gravă a fundamentului statului de drept prin intermediul eliminării răspunderii magistraţilor pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, deşi acestea sunt corp comun cu prevederile Constituţiei în aplicarea acesteia.
• Afectarea gravă a disciplinei juridice şi a caracterului unitar al acesteia statuate prin Art. 126 Alin. (1) din Constituţie, prin eliminarea răspunderii magistraţilor în cazul în care nu respectă deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în proceduri privind Hotârâri în principiu pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sau în cadrul unor recursuri în interesul legii.
• Slăbirea rolului Î.C.C.J. prin lansarea fără eficacitate a funcţiei de unificare a practicii judiciare şi prin refuzul de a îmbunătăţii autonomia de organizare internă a instanţei supreme.
• Slăbirea statutului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fără o miză coerentă punând autoritatea judecătorească sub nivelul de recunoaştere de care se bucură putererile executivă şi legislativă.
• Slăbirea Inspecţiei Judiciare prin reducerea drastică a autonomiei funcţionale şi organizatorice atâta vreme cât i s-au luat atributele organizării interne prin adoptarea regulamentelor de funcţionare, eliminarea statutului de ordonator principal de credite, eliminarea modalităţii de constituire a echipei manageriale de către inspectorul şef care răspunde în faţa plenului C.S.M. pentru buna funcţionare a Inspecţiei.
• Eliminarea obligaţiei magistraţilor de a nu avea manifestări care aduc atingere prestigiului justiţiei, creând premisele pentru unele excese comportamentale care nu vor mai fi sancţionate prin eliminarea oricărei răspunderi disciplinare pentru asemenea comportamente.
• Eliminarea prevederilor care inhibau interferenţa serviciilor de informaţii în justiţie şi refuzul de a întări garanţiile necesare şi care au fost propuse atât de către asociaţiile profesionale ale magistraţilor cât şi de către Consiliul Superior al Magistraturii.
• Refuzul de a institui mecanisme eficiente şi efective de unificare a practicii judiciare la nivelul fiecărei instanţe astfel încât sentimentul justiţiabililor că sunt în faţa unei loterii cu privire la interpretarea aplicării legii să fie eliminat.

Acestea sunt doar o parte dintre prevederile care au condus la deteriorarea gravă a stabilităţii organizării judiciare, şi care au fost adoptate cu nesocotirea avizului C.S.M., a punctelor de vedere ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi a semnalelor date de organizaţiile societăţii civile.

Am asistat anul acesta la un simulacru de consultări şi la nerespectarea standardelor internaţionale care cer ca orice intervenţii legislative privind funcţionarea justiţiei să nu reprezinte un regres de la garanţiile deja statuate normativ pentru independenţa justiţiei şi responsabilitatea acesteia ca şi componente esenţiale ale dreptului oamenilor de a avea acces la o justiţiei imparţială şi coerentă jurisprudenţial.

În fapt, toate aceste elemente se vor resfrânge asupra cetăţenilor şi companiilor în calitatea lor de justiţiabili. Cât de devastatoare sunt efectele acestui heirup iresponsabil se vor vedea pe termen mediu şi lung, chiar dacă unele dintre ele se vor manifesta de îndată.

Doar să ne imaginăm cum ar arăta o justiție în care disciplina juridică este inexistentă, în care comportamentele pot să fie excentrice, în care cetățenii se vor adresa unor instituții cum ar fi Inspecția Judiciară și acestea nu ar avea aceeași capacitate de a corecta independent derapajele din sistem, vremurile de tristă amintire ale justiției române unde câmpul tactic funcționa nestingherit se vor întoarce cu o forță din nou paralizantă pentru judecători!

Tăcerea maselor de magistrați la aceste schimbări normative ridică întrebarea dacă pe lângă mândria profesională se regăsesc dimensiunea vocațională și responsabilitatea pentru garanțiile realizării acestei vocații.

În acest context, ‘’Ziua Europeană a Justiției Civile’’ reprezintă o oportunitate pentru sistemul judiciar de a-şi face cunoscută activitatea, dar şi un bun prilej pentru cetăţenii Europei de a se informa asupra felului în care funcţionează organele judiciare şi a modului în care se desfăşoară procedurile judiciare.

Pe această cale, urăm un călduros ‘’La mulţi ani!’’ tuturor profesioniștilor din domeniu, magistrați, avocați, notari, executori, grefieri, consilieri juridici și le dorim mult success în activitate.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 25.10.2022

București, 14.05.2022

                  MESAJUL

membrilor aleși, reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste”

Prin Legea nr. 127/2017 pentru instituirea “Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412, la data de 31 mai 2017, s-a stabilit ca anual, ziua de 14 mai să marcheze o zi de însemnătate națională pentru toți cei care, cu prețul libertății sau chiar al vieții, s-au împotrivit nedreptăților și abuzurilor din perioada regimului comunist.

Este un moment oportun să privim cu recunoștință și admirație către toți cei care au suferit în închisorile comuniste și să apreciem curajul acestora de a se opune regimului represiv care le-a îngrădit libertatea fizică, dar niciodată pe cea a gândirii și a exprimării opiniilor sau a credintelor.

Ziua de 14 mai 1948 a marcat cel mai mare val de arestări politice din istoria României și, totodată, începutul unei perioade în care exprimarea liberă și căutarea adevărului au fost scump plătite, prin suferință, persecuție, închisoare și chiar moarte, toate acestea doar pentru curajul de a apăra valorile democratice. Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

În vremurile actuale, mai mult ca oricând, cei care înfăptuiesc justiție, dar şi cei care tind să subordoneze dreptul rațiunilor de putere, trebuie să reflecteze la mesajul pe care istoria şi exemplul acestor martiri îl dau pentru datoria noastră faţă de societate, bazată pe justețe, echitate, conștiință şi adevăr.

Sărbătorirea „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste” este marcată anual de comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte manifestări organizate de autoritățile publice centrale și locale, menite să cinstească memoria martirilor mărturisitori din perioada regimului comunist.

Poate pentru a da expresie celor învățate din pilda de conștiință a martirilor din temnițele comuniste este bine să ne amintim ruga celor care au responsabilitatea puterii „Mă rog să fiu judecat cu măsura cu care am judecat”.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile

Teodor- Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU

Dată publicare: 14.05.2022